''Vreau să joc'' L.Blaga - ideea dezamăgirii, descătușării sufletului

  Jocul este o imitație a realității, o combinare de stări și trăiri sufletești, puse la nivel simbolic, scopul primordial al acesteia este obținerea plăcerii, dar în realitate este doar punerea omului în situații similare vieții, de pregătire pentru aceasta.

  Dorința de a juca este un echivalent al dorinței de a trăi liber, fără presentimente, durere sau temeri, de a duce o viață în care ceea ce faci e ceea ce-ți spune inima - de a trăi ca-n povești, pentru că doar în povești omul are puterea de a străpunge cerul, de a zbura spre nemărginit. Realitatea presupune trăirea unei veți fără regrete și ezitări, în care sufletul  - "Dumnezeu" răsuflă liber. Omul trăiește ca o ființă nemărginită, trupul reprezintă doar o înfățișare, o formă materialistă de existență, pe cînd sufletul, liber și cugetător, trăiește veșnic, se deschide în fața tuturor neavînd nici o limită sau temere.

  Dorința de a trăi liber deschide în om puterea de a trece peste, de a asculta și a înțelege lumea, de a fi un propriu zeu - un om neobișnuit și unic în felul său de a fi, cu puteri și posibilități nelimitate.

 Doar sufletul descătușat este nemărginit, în caz contrar, omul devine un stereotip, o formă de existență și o umbră a ceea ce poate fi.

     Vreau să joc, să fiu liber - vreau să trăiesc !!!